Proiectarea schemelor în MongoDB se concentrează pe o decizie cheie: embedding (stocarea datelor conexe în interiorul unui document) vs referencing (stocarea datelor conexe în documente/colecții separate cu referințe). Spre deosebire de normalizarea implicită a SQL-ului, proiectarea MongoDB optimizează modul în care datele sunt accesate.
Embedding — stochează datele conexe împreună
{
: (),
: ,
: { : , : },
: [
{ : , : },
{ : , : }
]
}
