În Ruby, totul este un obiect — inclusiv numerele, șirurile de caractere, nil, true/false, și chiar clasele în sine. Fiecare valoare are metode pe care le poți apela, și nu există tipuri primitive (spre deosebire de Java/C# cu tipurile lor primitive de valoare). Această consecvență este o parte fundamentală a designului Ruby.
42.even? # true — Integer is an object with methods
42.times { ... } # call a method on a number
(-5).abs # 5
3.14.round # 3
nil.to_s # "" — even nil is an object (NilClass)
nil.nil? # true
true.class # TrueClass — booleans are objects too
"hello".length # strings are objects
Spre deosebire de limbajele cu tipuri primitive, în Ruby 42 este un obiect complet (o instanță de Integer) — poți apela metode direct pe el (42.even?, 42.times). Chiar și nil, true, și false sunt obiecte cu propriile lor clase și metode.
String.class # Class — a class is itself an object (an instance of Class)
42.class # Integer
42.class.class # Class
Integer.ancestors # [Integer, Numeric, Comparable, Object, ...] — the class hierarchy
Chiar și clasele sunt obiecte (instanțe ale Class) — ceea ce permite metaprogramarea puternică a Ruby (poți manipula clasele în timp de execuție).
42.is_a?(Object) # true — everything ultimately descends from Object
# the hierarchy: BasicObject → Object → ... → your value
# so EVERY object shares common methods (class, methods, respond_to?, etc.)
# because everything is an object, the same patterns work everywhere
[1, 2, 3].map(&:to_s) # call to_s on each
any_value.respond_to?(:upcase) # ask any object if it has a method
Înțelegerea că "totul este un obiect" este fundamentală pentru a înțelege designul și consecvența Ruby, și este una dintre caracteristicile definitorii ale limbajului.
Spre deosebire de limbajele cu tipuri primitive (Java/C# unde numerele și booleenii sunt tipuri primitive de valoare, nu obiecte), Ruby tratează totul — numere, șiruri de caractere, nil, booleeni, și chiar clasele în sine — ca obiecte cu metode pe care le poți apela.
Această puritate orientată pe obiecte are implicații practice: poți apela metode direct pe orice valoare (42.even?, nil.to_s, 42.times), aceleași modele orientate pe obiecte funcționează uniform pe toate valorile (fără tratament special pentru "primitive"), și fiecare obiect împarte metode comune moștenite de la Object.
In mod critic, faptul că clasele sunt ele însele obiecte (instanțe ale Class) este ceea ce permite metaprogramarea puternică a Ruby — poți inspecta și manipula clasele în timp de execuție, ceea ce susține multă din flexibilitatea Ruby și cadre de lucru precum Rails.
Înțelegerea acestui principiu explică de ce codul Ruby poate apela metode pe orice, de ce limbajul se simte atât de consistent și uniform, și cum este posibilă metaprogramarea. Este o fundație conceptuală de bază care distinge Ruby de limbajele cu dualitate primitive/obiecte, și înțelegerea ei este esențială pentru a cuprinde consecvența elegantă a Ruby, stilul său de apelare de metode pe orice, și capacitățile sale de metaprogramare — făcând-o cunoștințe importante și fundamentale pentru a lucra cu limbajul și un punct frecvent care capturează natura distinctiv orientată pe obiecte a Ruby.