Peer-to-Peer (P2P) este o arhitectură în care calculatoarele participante pot atât primi, cât și furniza date sau resurse. Fiecare participant este numit peer.
De exemplu, un calculator care descarcă un fișier poate trimite părțile deja primite altor calculatoare. Datele circulă între participanți, în loc ca fiecare descărcare să provină de la un server central.
Un sistem P2P poate folosi în continuare servere pentru a ajuta participanții să intre în rețea sau să găsească alți participanți. Aceste servere nu transportă neapărat toate datele transferate.
Să presupunem că aplicația împarte un fișier în mai multe părți. Calculatorul găsește participanți care dețin părțile lipsă și poate descărca simultan părți diferite de la mai mulți participanți.
După primirea unei părți, aplicația compară hash-ul ei, o valoare calculată din conținut, cu valoarea așteptată din metadatele fișierului obținute dintr-o sursă de încredere. O parte validă este păstrată și poate fi distribuită altora. Când sosesc toate părțile, aplicația asamblează fișierul complet.
Dacă un participant se deconectează, aplicația caută altul care deține aceeași parte. Descărcarea poate continua doar dacă acea parte mai există undeva; participarea la P2P nu menține automat un fișier disponibil.
P2P se potrivește partajării de fișiere, distribuției de conținut și aplicațiilor în care participanții fac schimb de resurse. Sistemul trebuie să gestioneze intrarea și ieșirea participanților și să ofere o modalitate de păstrare a datelor importante.
Pentru site-uri de business care cer administrare centralizată și control strict al datelor, un model client–server este adesea mai ușor de construit și operat.
O bibliotecă de întrebări de interviu IT cu răspunsuri detaliate — de la Junior la Senior.
Donează